Colindul Junilor de la Mărişel, tradiție de Crăciun în patrimoniul UNESCO

Colindul Junilor de la Mărişel este o tradiţie de Crăciun din Munţii Apuseni declarat recent ca patrimoniu cultural al umanităţii. Obiceiul a fost înregistrat pe lista UNESCO sub denumirea de Colind de ceată bărbătească

Acest obicei al colindatului presupune formarea a două cete, din 12 flăcăi îmbrăcați în straie tradiționale, conduşi de un tânăr bărbat, însurat, numit staroste. Acesta poartă o pană de fazan la cuşma de blană, ca semn al importanței sale.

Cele două cete se adună, în Seara de Ajun a Crăciunului, în curtea bisericii din Mărișel. Iar după slujba religoasă, colindul junilor poate să înceapă. Tinerii din sat în periplul lor sunt însoțiți și de o formație de muzicanți. Vreme de trei zile, Junii nu au voie să doarmă, până când nu colindă fiecare casă din Mărişel. Acest obiceiul al colindatul este apreciat de turiştii care aleg să îşi petreacă Crăciunul în pensiunile de la Mărişel şi pentru a-i vedea pe Junii satului, după cum spune Preşedintele Asociaţiei Pelaghia, Viorel Pleşa. Practic, timp de trei zile și de trei nopți, Junii colindă neîntrerupt; prin zăpadă și frig, ei duc vestea cea bună a Nașterii Domnului în fiecare gospodărie din așezare. Cu această ocazie ei trebuie ”să joace” și tinerele fete din gospodării, în final fiind răsplătiți cu mâncare și cu băutură.

Etnologii spun că această tradiție a Junilor are deopotrivă rolul de a trece cu bine în noul an, dar și rolul de goni spiritele rele, cu muzica și chiuiturile Junilor. Originile acestei obicei se pare căvine din vremurile  precreștine. Etnologul Răzvan Roșu, originar chiar din sat, spune că, până prin anii 1970, în cântecele Junilor predominau teme care cântau traiul zilnic al moților, precum și peregrinărilor lor prin toată lumea. Referirile la Isus Christos erau mai rare, tradiția colindatului creștin venind astfel mai târziu, suprapunându-se peste un obicei preexistent. În ultimii zeci de ani, în obiceiul colindatului au început să predomine mesajele creștine, însă deopotrivă vechile cântece sunt păstrate la fel de comunitatea locală.

(foto: ziarulfaclia.ro)

Related posts

Leave a Comment